Directorul Institutului Astronomic al Academiei Române (IAAR), Vasile Mioc, are un salariu de peste 150.000 de lei pe an, deşi a ratat proiecte menite să reînvie astronomia românească.
Cel mai bun telescop românesc are 50 de ani. Cu el, nu poţi descoperi nimic. Un nou telescop a primit bani europeni în 2010. Cu el, românii ar putea descoperi exoplanete, asteroizi, comete. Numai că banii par să fie într-o gaură neagră, de unde nimeni nu-i poate lua.
Olimpică la astronomie: "Nu vreau să mă rog de Guvern"
Ioana Zelko avea 18 ani acum doi ani. Luase medalie de aur la olimpiada de astronomie, deşi şcoala românească nu are materia aceasta în programă! Atunci, spunea că e imposibil să faci observaţie astronomică în România. Deşi, paradoxal, elevii români sunt pe locul trei în lume la această disciplină.
Între timp, Ioana a ajuns la Massachusetts Institute of Technology (MIT), poate cea mai bună universitate tehnică din lume. Încă din 2009 ştia că o să plece, deşi dorinţa ei era de a rămâne în România. "Aş vrea să fac cercetare, dar să nu mă rog întruna de Guvern", spunea ea atunci.
Un proiect de 1,5 milioane de euro
Soarta telescopului TELEROM, de care vorbim mai jos, e din păcate soarta cercetării româneşti în ansamblu. Cazul arată cum nici măcar banii europeni nu pot veni în ajutorul ştiinţei româneşti. Astfel, deşi vorbim de un telescop şi de soarta unei "bresle" restrânse, a astronomilor, putem găsi în acest caz explicaţia dezastrelor din educaţia noastră. În ţara în care jumătate dintre elevi nu iau BAC-ul, cei mai buni din cealaltă jumătate aleg calea diasporei.
"Putem să pierdem telescopul", se vede nevoit să recunoască Marian Şuran, omul care a scris proiectul pentru finanţarea TELEROM, anul trecut. Acum nouă luni, proiectul câştiga concursul pentru alocarea de fonduri şi primea suma de 1
