„Pai era o zi k soare.....Sh yo k Patri.....Neam dus in parkulet... Vad 3 Persoane....Yo am stat kam 5 min in leagan...si Bombaaaaa am trait-o s-o vad sh p-asta ....Mardare in leagan:))......ma bufnit rasuuuu..... Apoi yo k Patri am plekat k gandu sa mergem in Teatru”... Un text banal reprodus din blogul unui liceean, oglindă pentru o situaţie jenantă: 40% dintre elevii români de 15 ani şi de clasa a IV-a citesc cu dificultate, scriu cu greşeli de ortografie şi au mai puţin de zece cărţi acasă – sau nici măcar una.
Datele sunt incluse într-un raport al Comisiei Europene care indică ce fac şi mai ales ce nu fac statele pentru creşterea gradului de alfabetizare, realizat în rândul statelor UE plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Turcia. În baza a patru parametri, cifrele plasează România şi Bulgaria în coada plutonului: ca metode de predare, dificultăţi de citire, educaţia profesorilor şi promovarea lecturii în afara şcolii.
La nivel european, lucrurile nu stau cu mult mai bine: unul din cinci adolescenţi citeşte poticnit. Deşi cele mai multe ţări au făcut progrese în elaborarea de politici privind alfabetizarea, adesea lipseşte concentrarea pe grupurile cu gradul cel mai ridicat de risc, precum copiii din gospodării dezavantajate şi cei proveniţi din familii de imigranţi, se arată în raport.
În România, potrivit studiului, profesorii subestimează numărul celor care au nevoie de îndrumare către lectură, dar în schimb le dau teme suplimentare pentru acasă. Cât despre copiii care nu ţin pasul cu ritmul de lucru, nu există specialişti în interiorul unităţilor de învăţământ care să îi sprijine în reducerea decalajelor.
Potrivit programului pentru evaluarea internaţională a elevilor de 15 ani (PISA), 40,4% din elevii români şi 41% dintre elevii bulgari au dificultăţi în a citi şi în a înţelege texte, ceea ce înseamnă că aceştia fie pot ide
