Numărul românilor nu este nici pe departe cel pe care îl ştim din 2002 încoace. Dacă recensământul de acum nouă ani arăta că în România locuiau 21,68 milioane de persoane, acum numărul acestora este mai mic cu cel puţin 1,5 milioane. Statisticienii vin cu trei explicaţii ale acestui fenomen. Sursa: REUTERS
Datele care au rezultat din recensământul de probă, care a fost organizat în luna mai 2011, au arătat o scădere cu 1,5 milioane a locuitorilor României.
1. Prima explicaţie este fenomenul migraţiei care s-a accentuat puternic cu câţiva ani înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, dar şi după aderare.
"Această tendinţă se observă nu numai în România, ci şi în alte ţări din fostul bloc socialist, precum Bulgaria, Lituania sau Letonia", a precizat, ieri, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Vergil Voineagu.
El a declarat că, în urma recensământului care va avea loc în perioada 22-31 octombrie, "estimarea numărului de emigranţi români va fi mult îmbunătăţită, întrucât vom culege date despre emigranţi atât de la rude, familie, cât şi de la vecini şi autorităţile locale".
Voineagu a precizat că aceste informaţii vor fi coroborate cu datele furnizate de alte instituţii din România.
Apoi, informaţiile din România vor fi puse "în oglindă" cu cele din ţările unde au plecat românii, deoarece fiecare din aceste state îşi înregistrează emigranţii.
François Farah, reprezentantul în România al Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA), prezent ieri la conferinţa de presă a INS, a declarat că ceea ce se ştie cu certitudine în ceea ce priveşte emigraţia românilor este faptul că cei care au plecat sunt din rândurile populaţiei active profesional şi reproductiv.
2. După migraţie, al doilea motiv al reducerii numărului de locuitori este sporul natural negativ.
