România ar trebui să cheltuiască aproximativ 7,8 miliarde de euro pentru salvarea băncilor greceşti, în cazul prăbuşirii Greciei. Estimarea a fost făcută de analiştii de la Bank of America Merryll Lynch într-un studiu privind posibilele efecte ale crizei asupra Europei de Est.
Analiştii băncii americane afirmă că cea mai bună variantă pentru stabilizarea sistemului bancar, în cazul falimentului Greciei, ar fi naţionalizarea subsidiarelor băncilor greceşti din regiune. În Bulgaria, statul ar trebui să investească echivalentul a 12 la sută din produsul intern brut, iar în România şi Serbia, 6 la sută. Cu alte cuvinte, statul român ar fi nevoit să aloce 7,8 miliarde de euro pentru a salva băncile greceşti.
Mare parte din această sumă ar urma să fie repartizată pentru creşterea lichidităţii băncilor în condiţiile în care principalele bănci elene de pe piaţa românească Alpha Bank, Bancpost (Eurobank), Banca Românească şi Piraeus au, în prezent, credite de 12,3 miliarde de euro credite şi depozite de numai 5,7 miliarde euro. Adică un raport dezechilibrat faţă de situaţia celorlalte bănci din România.
Potrivit studiului băncii americane, după naţionalizare, statul ar urma să emită titluri denominate in valută. Deşi ar fi o mişcare costisitoare, ar reduce vulnerabilitatea financiară şi ar diminua riscurile. Subsidiarele naţionalizate vor putea funcţiona normal şi vor putea fi privatizate imediat ce reapare încrederea pe piaţă, este concluzia experţilor americani.
România ar trebui să cheltuiască aproximativ 7,8 miliarde de euro pentru salvarea băncilor greceşti, în cazul prăbuşirii Greciei. Estimarea a fost făcută de analiştii de la Bank of America Merryll Lynch într-un studiu privind posibilele efecte ale crizei asupra Europei de Est.
Analiştii băncii americane afirmă că cea mai bună variantă pentru stabilizarea sistemului bancar, în cazul fali
