Cercetarea unui ministru pentru presupuse fapte de coruptie readuce in prim plan intrebarea: cat apasa costul coruptiei asupra facturii internationale a Romaniei? O posibila paralela cu Grecia sau cu Italia nu ar fi deloc intamplatoare: si la ei, ca si la noi, fenomenul pare endemic. Un nivel sub-european al politicului si o coruptie mult peste ce vedem in tarile civilizate umfla cheltuielile Statului cu sume pe care le platesc toti cetatenii, chiar daca nu le apar distinct pe factura.
Trei forme de coruptie care adancesc deficitul bugetar
1. Umflarea cheltuielilor. Guvernul incheie un contract direct cu o firma, fara a permite in mod direct si altor companii concurente sa liciteze. Firma poate fi Lescaci Com (ca in cazul recent al ministrului Borbely) sau oricare alta. Pretul poate fi astfel artificial marit, crescand ulterior cheltuielile de la buget. Rezultatul? Un deficit fiscal mai mare. Sau se pun conditii pe care doar firma evolutia coruptiei in Romania Foto: Transparency International Romania agreeata le indeplineste. E coruptia prin cresterea cheltuielilor. Contractele obtinute de Bechtel si EADS in Romania anilor 2003 si 2004 sunt legale, dar probabil ca in cazul unor licitatii transparente, cheltuielile Statului ar fi putut fi mai mici.
2, Inspectorul care vine sa iti controleze firma si care iti gaseste el ceva, daca nu esti „atent”. Este asa numita coruptie “mica”, de care vorbea si Catalin Voicu. Adica politistul care, pentru a plati mai usor ratele la credit, lua si el o spaga de 1000 de euro. Asta inainte de criza. Acum, firma care ii dadea spaga a falimentat, iar banca trebuie musai platita. Ce face politistul? Se “reorienteaza”. La fel de mica e si coruptia din spitale, din diferitele birouri ale functionarilor de stat sau chiar din banci
3. Privatizarile. Coruptia prin micsorarea veniturilor. Vinzi o mare firma d
