Foto: Thinkstock Deshidratarea înseamnă pierderea unei cantităţi mari de apă şi săruri minerale din organism, care echivalează cu scăderea a 5%-15% din greutatea corpului. Starea de deshidratare apare când aportul de apă este insuficient sau/şi când cantităţi mari de lichide sunt eliminate din diverse cauze: febră, caniculă, diaree, vărsături, activitate fizică intensă. În momentul în care gradul de deshidratare este sever, organismul poate intra într-o stare de şoc care pune în pericol viaţa pacientului. Deshidratarea poate apărea la orice vârstă, dar generează cele mai mari riscuri în cazul copiilor şi vârstnicilor. Detaliază aceste riscuri medicul primar pediatru Nicoleta Bobe, de la Clinica Amicus Med.
Riscuri
Sindromul acut de deshidratare poate avea consecinţe grave la nou-născuţi şi sugari. O mare parte din organismul bebeluşilor (70%) este formată din apă şi dispun de foarte puţine rezerve de lichide. O altă particularitate a copiilor de vârstă mică este imaturitatea aparatului reno-urinar, tranzitul apei este mai rapid şi din acest motiv nou-născuţii şi sugarii îşi pierd rapid rezervele de apă din organism. Un alt motiv de îngrijorare în cazul deshidratării la copii este legat de faptul că aceştia nu acceptă uşor lichide, mai ales dacă sunt agitaţi sau prezintă o stare generală alterată.
Totodată, din cauza imunităţii scăzute, copiii sunt expuşi frecvent infecţiilor digestive, care reprezintă principala cauză a deshidratării în cazul acestora.
Copiii sub vârsta de 4 ani prezintă riscul deshidratării în sezonul cald, întrucât sistemul lor de autoreglare a temperaturii corporale este incomplet dezvoltat. De aceea, copiii de vârstă mică sunt frecvent victime ale hipertermiei sau supraîncălzirii.
Simptome şi tratament
De fiecare dată când nou-născuţii sau copiii de vârstă mai mare prezintă febră, boli care le
