Noul președinte al Camerei de Comerț Româno-Britanice (CCRB), Raymond Breden, este de 10 ani în România, iar cuvântul românesc pe care îl folosește cel mai des atunci când trebuie să vorbească despre neajunsurile României este \"șpagă\". Întotdeauna are grijă să menționeze pe lângă defecte și calități ale României, cu care țara a atras investitori britanici chiar și în vreme de criză.
Raymond Breden are de gând ca în următorii ani să construiască relații solide între membrii Camerei și între cele două țări pe platforma de măsuri construită de el și de predecesorul său, Brian Davies.
Acesta a ținut să precizeze de la început că sprijină ferm legea anti-mită din Marea Britanie adoptată la 1 iulie, care prevede sancționarea companiilor britanice pentru acte de corupție, chiar dacă își desfasoară activitatea în alte state.
Acum, companiile britanice care vor dori să facă afaceri în România vor evalua riscurile mai atent, pentru a nu intra sub incidența acestei legi.
Prima oară, de la Monica Macovei, când există voință pentru eliminarea corupției
Raymond Breden identifică ca principale plângeri ale companiilor britanice corupția și lipsa unei gândiri pe termen lung, însă spune că autoritățile fac eforturi pentru a combate acest neajuns și că este prima dată când, de la demersurile puternice ale Monicăi Macovei în calitate de ministru al justiției, există demersuri de amploare pentru eliminarea corupției.
"Avem plângeri legate de corupție de la companii, însă natura lor s-a schimbat. Până în 2006, se refereau la produse venite din Marea Britanie oprite la graniță pentru colectarea șpăgii, dar după 2007, acestea se referă mai ales la încetinirea proceselor de anticorupție", a declarat Raymond Breden.
Alte plângeri sau discuții ale investitorilor britanici cu reprezentanții CCRB se referă la nivelul excesiv al birocrați
