- Social - nr. 821 / 12 Iulie, 2011 Frumusetile peisajului montan din Romania nu mai constituie o noutate pentru cei care au absolvit macar scoala primara. Dorinta de a le cunoaste pe viu insa preocupa numai o parte dintre cei care se gasesc in vacanta. Pentru acesti "temerari” doresc sa fac o "intampinare” in preambulul excursiilor si drumetiilor, care din pacate in ultima vreme da de lucru echipelor de salvamont, celor de interventie pentru salvare si nu in ultimul rand celor care se mai ocupa de igiena si ecologizarea zonelor vizitate de catre turisti. Perioada favorabila pentru drumetiile de munte este catre sfarsitul verii, dupa ziua de Sfantul Ilie. Este acel interval in care fenomenele meteorologice se echilibreaza, sunt previzibile si surprizele create de fenomene extreme, care sunt mai rare. Temperatura este mai stabila, diferentele intre zi si noapte mai mici si prin urmare si circulatia fronturilor de umiditate este mai lenta. Plantele de munte sunt deja pe rod, circulatia insectelor nu este agitata, animalele si-au crescut puii si este mai liniste din toate punctele de vedere. Implinirea verii este la ea acasa si "rabda fara reactii adverse” prezenta si miscarea omului in zonele montane. Este bine sa fixam obiectivele dupa evaluarea posibilitatilor noastre fizice, materiale, de echipare si de incadrare in timp, lasand o marja de rezerva in plus pentru situatii deosebite. Cunoasterea (macar informativa) a traseului trebuie facuta obligatoriu, si aici este bine sa ne documentam din surse credibile si pertinente. Muntele nu este o jucarie sau ceva de care poti sa te debarasezi in momentul in care nu mai poti sau nu-ti mai convine. Calea intoarsa, pe langa deceptia suferita, poate fi mai periculoasa. Este important sa ne pregatim pentru efort si sa avem in vedere dozarea acestuia pe traseu. Aceasta presupune determinarea si respectarea timpului de pornire, e