Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa" este angrenat în numeroase proiecte ce vizează monitorizarea şi protecţia Mării Negre. Cercetătorii institutului verifică periodic calitatea apei de îmbăiere, dar şi stocul de peşti şi gradul de eroziune costieră. Despre toate acestea vă prezentăm un interviu în exclusivitate cu directorul INCDM, ing. Simion Nicolaev.

- Conform rapoartelor, calitatea apei de îmbăiere este foarte bună. Este aşa peste tot?

- În comparaţie cu situaţii de acum 20 de ani nu mai sunt probleme atât de mari, dar această uşoară îmbunătăţire a calităţii apei şi de refacere a biotei nu este un proces liniar. Mai sunt zone în care se înregistrează niveluri ridicate ale hidrocarburilor. De exemplu, în zonele de îmbăiere unde circulă skyjet-urile se înregistrează concentraţii ridicate de hidrocarburi poliaromatice, chiar şi de o sută de ori mai mari decât valoarea similară a indicatorului undeva la 15 metri adâncime. De aceea noi am propus şi susţinem ca astfel de activităţi de relaxare să se producă în locuri bine definite şi să nu fie peste tot.

- Mai are Marea Neagră peşte?

- Ca urmare a situaţiei ecologice precare la care a ajuns la un moment dat, mediul marin şi verigile lanţului trofic au avut de pătimit. Atât din cauza înrăutăţirii calităţii apei şi a alterării habitatelor importante precum habitatul de reproducere, dar mai ales din cauza supra-pescuitului şi în special a anumitor stocuri de peşti din Marea Neagră. Deja este de notorietate că nu mai este hamsie aşa cum a fost odată, stavrid, lufar, dar nici specii mai rare precum sturionii, calcanii. Totuşi, s-a observat că speciile cu ciclu scurt de viaţă încep uşor să revină, nu chiar la nivelele aşteptate, dar în timp lucrurile se vor stabiliza, dacă nu apar alte elemente disturbatoare.

- Algelor pare să le priască totuşi acest mediu.