Un recent sondaj-fulger efectuat în cadrul Eurobarometrului (mai 2011), având drept univers tinerii între 15 şi 24 de ani, ne aduce vestea cǎ drogurile au devenit o prezenţǎ familiarǎ pentru tinerii europeni. Cum altfel putem interpreta faptul cǎ mai mult de jumǎtate dintre respondenţi (57%) declarǎ cǎ le este "uşor" sau "destul de uşor" sǎ facǎ rost de canabis (marijuana) în 24 de ore? Asta, lǎsând la o parte faptul cǎ pentru mai mult de patru din cinci tineri, indiferent de grupa de vârstǎ, e foarte uşor sǎ-şi procure bǎuturi alcoolice sau produse din tutun.
Înseamnǎ cǎ politica de a-i ţine pe tineri departe de droguri doar prin interdicţia comercializǎrii este cel puţin ineficientǎ, dacǎ nu este însoţitǎ de alte mǎsuri. În marea majoritate a ţǎrilor europene comercializarea drogurilor este riguros interzisǎ, însǎ asta nu împiedicǎ tinerii sǎ le obţinǎ, dacǎ doresc. La nivel european, 26% dintre tinerii de pânǎ la 24 de ani au utilizat canabis, drog a cǎrui comercializare e interzisǎ (cu excepţia Olandei, unde de altfel proporţia consumatorilor nu e semnificativ mai mare), dar numai 5% au utilizat substanţe vândute legal, care imitǎ efectele drogurilor interzise, categorie în care intrǎ "produsele etno-botanice". În România, numai 3% dintre tineri declarǎ cǎ au consumat canabis, dar este posibil ca aceastǎ cifrǎ sǎ fie afectatǎ de faptul cǎ la noi consumul de droguri este pedepsit penal.
Trebuie spus cǎ, cel puţin la nivel declarativ, facilitatea accesului la droguri este în România, în general, inferioarǎ, mediei europene: 27% pentru canabis (faţǎ de 57%), 17% pentru cocainǎ (faţǎ de 22%), 21% pentru ecstasy (faţǎ de 25%). Observǎm însǎ cǎ decalajul faţǎ de media ţǎrilor europene scade pe mǎsurǎ ce intrǎm în zona drogurilor cu potenţial distructiv mare. Astfel, tinerii români declarǎ în proporţie de 16% cǎ le-ar fi uşor sau destul de uşor sǎ-
