China a înregistrat o creştere a rezervelor valutare cu 152,8 miliarde de dolari, până la 3.200 mld. dolari (2.265 mld. euro), în perioada aprilie-iunie, adică cu 1,7 mld. dolari pe zi, potrivit The Wall Street Journal.
Banii provin în mare parte din câştigurile exportatorilor şi investitorilor străini, adăugându-se volumului ridicat de cash din economia chineză, care a împins preţurile în sus.
Creşterea rezervelor din ultima perioadă a fost mai modestă decât cea de 197,3 mld. dolari din primul trimestru.
China, care se îndreaptă cu paşi mari spre titlul de cea mai mare economie a lumii, se îndepărtează de investiţiile în dolari şi a cumpărat în primele patru luni ale acestui an datorii suverane europene în valoare mai mare decât cea a activelor denominate în dolari achiziţionate în aceeaşi perioadă, potrivit băncii britanice Standard Chartered. Banca apreciază că orientarea către euro face parte din eforturile Beijingului de a-şi diversifica investiţiile în valută, concentrate pe moneda americană. În cadrul unei vizite recente în Europa, premierul chinez Wen Jiabao a declarat că ţara sa poate cumpăra obligaţiuni suverane dacă unele state din zona euro vor avea nevoie.
Capital Economics estimează că China a cumpărat în acest an active denominate în euro în valoare de peste 40 de miliarde de euro.
Influenţa Chinei este în extindere pe pieţe care variază de la metale preţioase la petrol şi alimente.
După ce în ultimii trei ani peste 70% din investiţiile chineze din America Latină s-au îndreptat către energie şi minerale, agricultura a intrat acum în centrul atenţiei investitorilor chinezi.
În aur, investiţiile Chinei au înregistrat o creştere de 179% în primul trimestru. China a investit 4,1 miliarde de dolari în aur în primul trimestru.
China a devansat India, devenind cea mai mare piaţă pentru aur în acest an.
Firma
