Aversiunea faţă de risc a pus stăpânire pe pieţele financiare, investitorii căutând cu disperare refugiu în stabilitate şi lichiditate, în pofida randamentului minim. Acţiunile, mărfurile şi valutele de risc au fost vândute în masă în ultimele 3 zile. Ce a declanşat panica, cine au fost marii perdanţi şi principalii beneficiari ai situaţiei ce amintește de finele lui 2007: începutul marii recesiuni!

În pofida mediatizarii situaţiei din zona Euro, adevăratul catalizator care a afectat încrederea investitorilor au fost datele din piaţa muncii în Statele Unite: numărul mic de job-uri create în iunie, revizuirea negativă a celor din luna mai şi creşterea ratei şomajului la 9.2%. Dezamăgirea a fost cu atât mai mare cu cât a venit după o perioadă de evoluţie, cu creşteri de aproape 10% a indicilor bursieri globali, dar care confirmă faptul că măsurile adoptate de guvernul american în ultimii 2 ani nu au dat rezultate.

Astfel, 800 de miliarde de dolari proveniţi din taxe şi împrumuturi guvernamentale, cheltuiţi pentru crearea a 3 milioane de locuri de muncă, adică peste 250.000 USD/job. Ce se va întâmpla cu restul de 20 de milioane de şomeri? Ce explicaţii vor găsi oficialii? Cum va fi rezolvat deficitul cauzat de măsurile eşuate, menite să stimuleze economia şi consumul?

Se pare că investitorii nu au găsit răspuns la aceste întrebări, la fel cum nu văd o soluţie la criza deficitelor din zona Euro. O situaţie fără ieşire ce i-a făcut să se reorienteze către stabilitate (franc elveţian), lichiditate (dolar american) şi protectie (aur). Euro a fost serios afectat, însă mai mult au suferit valutele emergente din regiune, zlotul, forintul şi leul, ce au atins un nou minim istoric faţă de franc. Principalii indici bursieri au pierdut aproximativ 5% în 3 zile. Cursul EUR/RON va întâmpina o rezistenţă serioasă la 4,31, atât din partea speculatorilor, cât şi din