România încearcă din răsputeri să cheltuie cât mai mult din miliardele de euro oferite de UE

Un raport IPP arată însă că nu se acordă atenţia corespunzătoare impactului efectiv în societate al investiţiilor

Onofrei (ACRAFE): Problemele pornesc de la planificarea autorităţilor de management

La nivelul discursului public se revine cu insistenţă asupra necesităţii accesării a cât mai mulţi bani europeni, destinaţia şi impactul investiţiei fiind lăsate în plan secundar. Deoarece ţări până de curând campioane la atragerea de fonduri de la UE sunt acum exact cele care au cele mai mari probleme financiare, este necesară o evaluare cât mai corectă a efectului banilor atraşi. Din păcate, potrivit studiului "Fondurile Europene pe hârtie şi în realitate" elaborat de Institutul pentru Politici Publice (IPP), acest lucru nu se întâmplă în România.

Ţara noastră se află la jumătatea exerciţiului financiar 2007 - 2013, la aproape 4 ani de la deschiderea primelor linii de finanţare din diferite programe operaţionale. Principala preocupare a autorităţilor române rămâne aceea a "creşterii capacităţii de absorbţie" a banilor europeni. Suntem interesaţi doar să cheltuim cât mai mult din cele 19,7 miliarde de euro alocate României pentru 7 ani, fără însă a acorda atenţia corespunzătoare modului în care sunt alocaţi aceşti bani, atât ca procedură de evaluare şi aprobare a proiectelor în raport cu ideile propuse spre finanţare, cât şi ca impact efectiv în societate al investiţiilor. Potrivit sursei citate, o problemă structurală a managementului actual al fondurilor europene o constituie impactul uneori discutabil pe care unele dintre aceste proiecte îl vor avea pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare stabilite de România.

Se selectează proiecte făcute artificial

Preşedintele ACRAFE (Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesa