De câteva săptămâni diplomaţi şi oameni de afaceri străini au reluat tema corupţiei din România, un discurs care făcuse carieră în timpul guvernării Năstase, dar fusese o vreme abandonat.
În diferite formule, aceştia întorc pe toate feţele valenţele corupţiei - din spitale, în relaţiile economice dintre părţi şi chiar cele care ar însoţi examenele în şcoli.
Situaţia neliniştitoare de la bacalaureatul din acest an este citită de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul în această cheie: Este trist pentru români ce s-a întâmplat, dar este un bun semnal al luptei împotriva corupţiei!
Într-un interviu pentru agenţia Mediafax, acordat cu puţin înainte de Ziua Franţei (14 iulie), ambasadorul susţine: "Oricum, este un foarte frumos rezultat pentru lupta anticorupţie chiar dacă nu este un rezultat frumos pentru elevii români."
Şi, mai adaugă ambasadorul: "Ştiţi că au avut loc operaţiuni, foarte curajoase, de combatere a corupţiei în România. Au fost multe. Şi au fost numeroşi vameşi şi poliţişti puşi în cauză. De exemplu, ne-ar plăcea să vedem câteva procese încheiate cu o condamnare. (...)".
Nu atât de indulgent a fost luni Raymond Breden, noul preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Britanice şi totodată director al companiei de audit şi consultanţă KPMG, care a susţinut că problemele majore ale investitorilor britanici în România sunt lipsa strategiilor pe termen lung ale partenerilor locali, infrastructura şi, la loc de frunte, corupţia, care capătă accente scandaloase în momentul în care afectează activităţile curente: "Cred că este scandalos să trebuiască să dai mită pentru un doctor. (...) Este inacceptabil ca pentru acţiunile de rutină să fie nevoie să dai mită."
El a susţinut că a primit plângeri din partea membrilor camerei de comerţ pe care o reprezintă privind cazuri de corupţie susţinând, în aceeaşi vreme, că natura cazuril
