Convenţia Cadru a ONU privind Schimbările Climatice a decis că România nu mai poate avea acces la mecanismele protocolului de la Kyoto, până când nu elimină erorile şi lipsurile din raportările privind emisiile de gaze cu efect de seră. O decizie finală va fi luată de ONU la sfârşitul lunii august, timp în care statul român are timp să corecteze unele dintre aceste nereguli. În practică, interdicţia înseamnă că România nu mai are acces la piaţa de tranzacţionare a certificatelor de carbon.

Comitetul de Conformare al Protocolului de la Kyoto s-a reunit la Bonn, în perioada 6-8 iulie, pentru a decide ce măsuri va lua împotriva României. Interdicţia aplicată statului român echivalează cu ratarea unei afaceri de 600 de milioane de euro, pentru că cele 300 de milioane de certificate de carbon (AAU) nu mai pot fi valorificate. Cu câţiva ani în urmă, România ar fi putut obţine până la 3 miliarde de euro dintr-o astfel de tranzacţie. Vezi aici detalii.

Experţii Comitetului ONU au constatat că Inventarul Anual pe anul 2010 al emisiilor de gaze cu efect de seră "nu este suficient de complet, precis şi transparent" şi că sistemul naţional de raportare "nu a executat unele funcţii specifice", aşa cum au fost stabilite în Protocolul de la Kyoto. Practic, ONU a constatat că România nu a fost în stare să furnizeze estimări corespunzătoare privind emisiile poluante, nu a reuşit să strângă suficiente date de activitate, nici să proceseze informaţii privind factorii de emisii cum se cuvine. De asemenea, au lipsit documentaţii şi justificări ale metodelor de raportare alese.

În ciuda avertizărilor din anii trecuţi, România nu a respectat recomandări importante, au mai constatat experţii ONU.

Ministerul Mediului din România, prin Agenţia de Protecţie a Mediului, care este direct răspunzătoare pentru aceste raportări, are în lucru 5 noi studii privind emisiile po