Reacţia nervoasă a investitorilor internaţionali la "contaminarea" Italiei şi Spaniei de la problema datoriei publice a Greciei s-a resimţit din plin şi la Bucureşti, unde leul a pierdut peste 2% în faţa euro în numai două zile, iar Bursa a avut un declin de 2%. Economia românească arată însă relativ bine, iar odată cu calmarea pieţelor ar trebui să apară şi corecţii, spun analiştii.
Retragerea investitorilor străini, care cumpăraseră în primăvară lei pentru a-i plasa în titluri de stat româneşti, a readus euro la nivelurile din decembrie trecut. BNR a calculat ieri un curs de 4,2838 lei pentru un euro, cu 5,66 bani sau 1,3% peste nivelul precedent.
Dealerii vorbesc despre cumpărări agresive de valută, jucătorii care pariaseră pe întărirea leului după decizia Fitch de săptămâna trecută fiind acum forţaţi să îşi închidă poziţiile în pierdere. BNR nu a intervenit pe piaţă deocamdată, lăsând cursul să urce liber.
"Am învăţat înainte de criză că nu suntem o insulă şi suntem cumva afectaţi de ce se întâmplă în Europa. Italia şi Spania sunt o problemă mare pentru Uniunea Europeană, sunt a treia şi respectiv a patra între marile economii europene. Dar dacă discutăm de îngrijorări, nu trebuie să uităm că România era văzută acum doi ani ca «Argentina de pe Dunăre». Am fost pedepsiţi, puşi la colţ, dar ne-am făcut temele şi ne-am revenit", spune Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, cea mai mare bancă locală.
Italia este al doilea partener comercial pentru România, a absorbit o mare parte din muncitorii plecaţi în străinătate, iar UniCredit şi IntesaSanpaolo, cele mai mari grupuri financiare din Peninsulă au operaţiuni pe plan local. UniCredit Ţiriac Bank este a şaptea bancă locală, cu o cotă de piaţă de aproape 6%, în timp ce IntesaSanpaolo este un jucător de talie medie.
"În România, efectele vin prin contagiune şi nu sunt legate de fund
