Nu întotdeauna proiectele de finanţare europeană câştigate în Timiş, de către Primării, duc la o poveste de succes. Sunt cazuri în care greşeli făcute la nivel local sau judeţean duc la situaţii-limită în care, din cauza neregulilor semnalate în derularea proiectelor, structurile europene care au asigurat finanţarea cer restituirea investiţiei. În astfel de cazuri, o Primărie riscă blocarea conturilor şi o situaţie similară falimentului, fiind nevoită să ramburseze o sumă uriaşă într-un interval scurt de timp. Ca zonă unde s-a reuşit atragerea unor fonduri importante, Timişul nu duce lipsă nici de proiecte eşuate care le dau mari bătăi de cap autorităţilor locale.
Proiecte defecte
La ultima şedinţă a Consiliului Judeţean Timiş s-a luat în discuţie, în plen, şi situaţia legată de monitorizările care se vor face la nivelul judeţului, în urma solicitării Comisiei Europene de a se verifica toate proiectele pe componenta de infrastructură care au beneficiat de finanţări prin Programul Operaţional Regional. Deşi, conform conducerii C.J. Timiş, la acest gen de proiecte nu au fost identificate probleme, există o serie de situaţii destul de neclare legate de alt tip de proiecte implementate de o serie de Primării. “În judeţ sunt câteva Primării care riscă blocarea conturilor pentru că nu putut încheia, din lipsă de resurse finanţare, proiectele cu care s-au angajat, cu cofinanţările de rigoare”, a avertizat preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Ostaficiuc, anunţând că aceste instituţii sunt în atenţia C.J. Timiş.
Unul dintre cazurile nominalizate este cel al Primăriei Ciacova, oraş în care s-a derulat începând cu anul 2006, prin fonduri Phare, un proiect zonal integrat, numit Eco-Ciacova, proiect realizat în vederea reabilitării, dezvoltării şi modernizării sistemului de gestionare a deşeurilor menajere. Solicitantul proiectului