Foc de artificii la Turnul Eiffel
Sărbătoarea naţională a Franţei a fost instaurată în 1880 de către generalul Lafayette care a dorit să celebreze căderea monarhiei absolute şi cucerirea Bastiliei din 1789. 14 iulie a păstrat până astăzi un aspect oficial, datorat mai ales paradelor militare în ritmul "Marseillezei" compuse de Rouget de l'Isle. Cunoscută pe plan mondial, această dată marchează trecerea la regimul republican. Bastilia a antrenat în căderea ei monarhia absolută şi a fost începutul unor mentalităţi noi, ale căror valori vor fi definite de "Declaraţia Drepturilor Omului" din 26 august 1789 care a inspirat şi "Declaraţia Universală a Drepturilor Omului", adoptată în 1948 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Anul acesta este sărbătorită a 222-a aniversare a Revoluţiei Franceze. Toate oraşele iau în această zi culori sărbătoreşti: cocarde tricolore, dans şi baluri câmpeneşti. Peste tot, în Franţa, iluminaţia străzilor şi focurile de artificii transformă momentul într-o sărbătoare populară.
Parada militară de pe Champs Elysée, care trece prin Piaţa Etoile până la Place de la Concorde, onorează şi în acest an regimentele din ţinuturile din afara Franţei: Guadelupe, Martinica, Insulele Reunion, Guyana, Mayotte, Noua Caledonie şi Polinezia franceză. În rândul acestor trupe se află şi echipa militară de rugby din Polinezia, care va încânta publicul cu celebrul dans maori Haka.
Bicentenarul pompierilor genişti va fi marcat de un spectacol asigurat de brigada din Paris a acestei arme. La paradă vor participa şi trupe de acelaşi fel din Chile şi Monaco, primele ţări care au avut o astfel de brigadă, Franţa fiind a treia.
Seri incendiare în cazărmi
Paralel cu tradiţionala paradă militară, ce se desfăşoară între orele 10 şi 12, Parisul găzduieşte numeroase manifestări pentru a celebra Ziua Naţională în ritmul muzicii şi în pas de da
