În ultimele luni, viaţa publică românească a dobândit o nouă temă - votul prin corepondenţă. Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, s-a transformat în iniţiatorul unei legi care nu are prea multă legătură cu politica externă a statului român, ci în mult mai mare măsură cu cea internă. Sursa: AGERPRES
În mod firesc, modificările în construcţia electorală a unui stat presupun iniţiativa legislativă a ministrului Administraţiei şi Internelor. Domnul Baconschi însă, dupa ce a rezolvat toate problemele care ţin de buna reprezentare internaţională a statului român sau de imaginea globală a României, a decis că este momentul, în calitatea sa de om politic, să se implice mai activ şi în bunul mers al politicii interne.
Dincolo de caracterul aberant al acestei intervenţii, dincolo de forţarea evidentă a prerogativelor regale pe care un ministru al afacerilor externe le are, domnul Baconschi propune românilor o soluţie electorală care provoacă noi şi justificate teme.
Constituţia României declară votul pentru alegerea Preşedintelui României sau pentru desemnarea membrilor Parlamentului ca fiind " universal, egal, direct, secret şi liber consimţit". Aici apar problemele. Întrebarea este cum poate legea garanta respectarea caracterului secret, direct şi liber consimţit al votului exprimat prin corespondenţă. Există oare formule prin care, în interiorul unei familii, de pildă, un soţ să nu uzurpe dreptul electoral al celuilalt? Ce garanţii ne poate da legea în sensul caracterului neinfluenţat prin mijloace nelegale a unui vot exprimat prin corepondenţă într-o ţară în care cultura cumpărarii voturilor este atât de răspândită?
Ca principiu este cât se poate de sănătos ca toţi cetăţenii unei ţări să poată beneficia de dreptul de a alege, indiferent de conjunctură sau de locul în care se află. Un stat democratic este normal să fie interesat ca un nu