Foto: Jose Manuel Ribeiro / Reuters Uniunea Europeană este la o răs­cru­ce de drumuri la trei ani de la de­clan­şa­rea crizei financiare mondiale. Statele din sudul Europei sunt în pra­gul falimentului sub povara datoriilor care depăşesc 100% din PIB-urile naţionale, în timp ce nordul mai dezvoltat ezită să ia o decizie clară. Neînţelegerile în privinţa mo­da­li­tă­ţi­lor de salvare a Greciei au agravat problemele din Spania, Portugalia, Italia şi Irlanda. Există temeri că vidul politic va duce la noi atacuri speculative asupra obligaţiunilor statelor cu datorii mari.

Analiştii economici susţin că alternativele pentru temperarea crizei ar fi o uniune fiscală mai strânsă sau o posibilă destrămare a zonei euro. „Fără un buget comun, UE nu va cu­noaş­te stabilitatea. Pentru a ajunge la acest buget comun, va trebui să resim­tă necesitatea unei apărări comune şi, deci, a unei ameninţări comune”, consideră reputatul intelectual fran­cez Jacques Attali, care a fost consilierul lui François Mitterrand. Acesta a sugerat că Europa ar putea să recurgă la „o ameninţare mai mult sau mai puţin imaginară venită din Sud sau din Est pentru a-şi rezolva problemele interne”.

La Bucureşti se simte unda de şoc a cutremurului din zona de sud a continentului. Leul este la minimul anului în faţa euro, spre disperarea celor care au credite în valută.

Irlanda: Statul a intrat de ieri în categoria ţărilor nerecomandate pentru investiţii, după ce Moody’s i-a tăiat cu o treaptă ratingul de credit de la „Baa3” la „Ba1”. Agenţia de ra­ting a avertizat că ţara va avea nevoie de un nou pachet de bailout din par­tea instituţiilor financiare interna­ţio­nale. Spre deosebire de Grecia, Irlanda şi-a atins însă obiectivele din acordul de finanţare externă de 85 mi­liarde de euro încheiat anul trecut cu UE şi FMI şi din acest motiv oficialii euro­peni au criticat decizia Moody’s. Pro­b