Atribuirea terenurilor de vânătoare din Bihor s-a lăsat cu un scandal de proporţii după ce s-a descoperit că reprezentanţii unor organizaţii de profil, controlate de milionarii judeţului, s-au folosit de falsuri grosolane pentru a putea gestiona fauna.

Cea mai flagrantă mânărie îi are ca protagonişti pe afaceristul salontan Dorel Ungur şi pe fostul şef al Direcţiei Silvice, Ovidiu Bărgău, capii Asociaţiei Crişana Hunting, care au pus mâna pe patru asemenea fonduri de vânătoare. Sutele de mii de euro care se pot câştiga anual în urma partidelor cinegetice i-au făcut să "umfle" pe hârtie terenurile luate în administrare, să inventeze asociaţi cu proprietăţi fictive şi chiar să "învie" morţi care să le dea dreptul de a vâna pe terenurile lor.

Liber la vânat

Până anul trecut, fondurile de vânătoare erau atribuite organizaţiilor afiliate Romsilva şi Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AGVPS) din România. Din 2010, însă, printr-un Ordin al Ministrului Mediului şi Pădurilor ce modifica Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, s-a dat mână liberă la împărţirea lor.

Ordinul prevede că proprietarii de terenuri, persoane fizice sau juridice, precum şi administraţiile locale, pot constitui asociaţii de proprietari şi de vânătoare dacă fac dovada că au în proprietate terenuri reprezentând peste 50% din suprafaţa unui fond de vânătoare, sau pot concesiona terenurile unei asociaţii de vânătoare private şi pot propune Ministerului ca respectiva organizaţie să le administreze fondul cinegetic.

Deceniul şi contractul

Asociaţia de vânătoare poate obţine, în acest fel, dreptul de gestionare a faunei cinegetice fără licitaţie, pe 10 ani, în schimbul unei taxe anuale de doar 5.000 euro. Suma e derizorie având în vedere că banii se pot recupera la o singură partidă organizată pentru străini. Aceştia plătesc