Vara, cind temperatura aerului depaseste 30 de grade, pe linia Bucuresti-Iasi, rapidul nu se poate lua la intrecere cu un melc mai viguros. Instalatiile de aer conditionat ale vagoanelor, noi cica, intra subit in avarie, coplesite de osteneala si de spleen, calatorii inghesuiti in spatiile relativ inconfortabile incep sa elimine spornic nervii, apa, sarurile si mineralele din organism, iar controlorii, cersetorii si vinzatorii ambulanti incearca, fiecare dupa priceperi si puteri, sa stoarca tot ce se mai poate stoarce dintr-o asemenea situatie. In tarile Soarelui-Apune drumurile de fier sint embleme ale gradului de sanatate sociala. Orarele trenurilor sint in asa fel alcatuite incit sa asigure echilibrul intre distante, ore si preturi. Trenurile sint, in cea mai mare parte, bine intretinute, viteza de circulatie il scuteste pe calator de ginduri negre, iar o calatorie cu un tren de mare viteza ii ofera esticului prilejul de a contempla, cu rusine si tristete, una dintre deosebirile de fond intre ceea ce inseamna civilizatie, asa cum se practica la ei, si spoiala numita civilizatie, asa cum se vintura pe la noi. Sa oferim si exemple. Distanta intre Roma si Milano este de 586 km. Calatoria cu trenul dureaza cam trei ore. Fabuloasele Freccia rossa, aducind mai degraba a rachete decit a trenuri, circula, in punctele de virf ale traseului, cu o medie de 300 km/h. De la Amsterdam la Paris sint 748 km. Distanta este acoperita in aproape trei ore si jumatate de o alta minune pe sine, Thalys-ul. Mult mai cunoscutul Eurostar te poarta de la Londra la Paris in doua ore si un sfert, parcurgind o distanta de aproape 500 km. In tara in care s-a inventat dorul, lucrurile sint nitelus mai altfel. De la Iasi la Bucuresti sint cam 400 km. In vremurile nu de mult trecute, adica in urma cu vreo citiva ani, un tren de "mare viteza", un Intercity, parcurgea distanta in 5 ore si jumatate s