Mulţi proşti am întâlnit pe lumea asta, dar niciunul atât de mare precum trompetele TV care trâmbiţează de zor în aceste zile: ziariştii care scriu că e criză mare în Europa sunt slugile lui Băsescu şi ale lui Boc!
Înţelegeţi logica: astfel de ştiri ar avea rostul -zic trompeţii - de a arăta populaţiei că nu Băsescu şi Boc sunt vinovaţi pentru criza din România, ci situaţia mondială; că nu doar Boc taie salariile, ci şi Berlusconi; că nu doar Băsescu a vrut să umble la pensii, ci şi Obama.
Dar să trecem la lucruri cu adevărat serioase. Că la Cotroceni se află Băsescu sau altcineva, că la Palatul Victoria e Boc sau un alt prim-ministru, un lucru e clar: criza există, e mare şi ameninţă să devină apocaliptică. Alimentată de uriaşele datorii acumulate de guverne iresponsabile, ea şi-a scos colţii prin toate colţurile lumii civilizate (Europa + America de Nord). Lunga bunăstare occidentală a fost umflată până la limite iraţionale. Piaţa liberă a fost motorul unei dezvoltări accelerate, dar - nereglementată suficient şi incapabilă să stopeze lăcomia - a oferit şi cale liberă prăbuşirii în haos. Capitalismul de tip occidental a câştigat războiul cu comunismul sovieto-asiatic, dar l-a pierdut pe cel cu propriile excese.
Doar dobitocii şi populiştii mai pot spune acum că se poate ieşi din criză şi fără constrângerile dureroase ale austerităţii. Din Grecia până-n Italia şi de la Madrid la Washington, cuvântul de ordine este cumpătarea. Dacă un populist precum Silvio Berlusconi a ajuns să spună că va reduce cheltuielile statului italian cu 40 de miliarde de euro, înseamnă că situaţia e groasă. Dacă omul providenţial Barack Obama avertizează, cu un an înainte de alegerile prezidenţiale din SUA, că milioane de americani se află în pericol de a nu-şi primi pensiile luna viitoare, înseamnă că omenirea se află cu un picior în prăpastie.
Nu mai e timp d
