Tranzacţiile comerciale între firme sunt mai disciplinate, dar bancherii spun că pe piaţă se folosesc foarte mulţi bani lichizi. Oare merge economia subterană mai bine decât cea reală?

Bancherii spun cu tărie că au crescut tranzacţiile cu bani lichizi anul acesta între firme. Companiile mici fac ce fac şi tot la cash ajung, în detrimentul transferurilor prin conturile bancare. În plus, sunt tot mai dese afacerile în care marfa se dă „cu banul jos“. „Există foarte multe firme care lucrează mult cu cash. Se folosesc mai mult banii lichizi, pentru că partenerii de afaceri nu prea mai au siguranţa că îşi încasează banii la termen. Plăţi mari din agricultură se fac cu bani gheaţă. În rest, există domenii unde termenele de plată sunt de 60-90 de zile, iar acesta este, după părerea mea, un semn de creştere a încrederii între partenerii de afaceri“, consideră un bancher craiovean de la o bancă de top. El a mai explicat că termenele mari de plată între firme au dezvoltat factoringul bancar, despre care GdS scria în urmă cu ceva vreme, adică o firmă aduce factura clientului la bancă, iar instituţia de credit îi achită factura, urmând să o încaseze ulterior de la clientul respectiv.

Bancherii mai presupun că prea mulţi bani lichizi care există pe piaţă ar putea proveni din afaceri „la negru“. Fiscul îi contrazice. „Nu cred că e vorba de economie subterană. Este normal ca firmele mici să-şi facă griji, pentru că la fiecare operaţiune băncile le taxează cu câte un comision. Dar trezoreria statului nu are comision. Într-o zi nu poţi plăti cu cash mai mult de 5.000 de lei pentru relaţii comerciale, şi probabil comisioanele bancare sunt o problemă, nu banii la negru“, a precizat directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Eugen Călinoiu. Întrebat de unde există atâţia bani lichizi pe piaţă, directorul DGFP Dolj a precizat: „Din comerţ