America is a country of immigrants.

Am tot auzit această frază, începând cu ziua aceea din iunie 1977, când am ajuns la New York, plin de optimism şi anxietate în legătură cu ce avea să mi se întâmple în noua mea ţară. Probabil la fel gândea şi adolescentul Varaztad Kazanjian, născut în 1879 în Anatolia, când a ajuns în Statele Unite, în 1895. În următorii şapte ani, refugiatul armean a muncit într-o oţelărie din Worcester, Massachusetts şi a urmat cursuri liceale la seral şi prin corespondenţă. (...)

America is a country of immigrants.

Am tot auzit această frază, începând cu ziua aceea din iunie 1977, când am ajuns la New York, plin de optimism şi anxietate în legătură cu ce avea să mi se întâmple în noua mea ţară. Probabil la fel gândea şi adolescentul Varaztad Kazanjian, născut în 1879 în Anatolia, când a ajuns în Statele Unite, în 1895. În următorii şapte ani, refugiatul armean a muncit într-o oţelărie din Worcester, Massachusetts şi a urmat cursuri liceale la seral şi prin corespondenţă. În 1902 a intrat la Harvard Dental School, iar zece ani mai târziu a preluat conducerea Departamentului de Prosthetic Dentistry de la Harvard. În 1915, un număr mare de studenţi şi profesori de la Harvard s-au înrolat ca voluntari în forţele armatei britanice şi au servit cu distincţie în Europa. Kazanjian a participat la război ca şef al serviciului de stomatologie al First Harvard Unit şi comandant al spitalului din Camiers. Cunoscut drept „the Miracle Man of the Western Front“, Kazanjian a operat la Camiers peste 3.000 de soldaţi cu răni maxilofaciale. Din această experienţă s-a născut specialitatea de chirurgie plastică, iar Kazanjian a fost primul ei profesor, la Harvard, între 1922 şi 1941. Într-un fel sau altul, toţi cei care practică chirurgia plastică sunt deci urmaşii lui Kazanjian. În România, cel care ne-a atras atenţia este c