Boc a tăiat salariile la Bucureşti, dar sponsorizează economiile Germaniei şi Franţei pentru că nu atrage fondurile europene România a plătit drept contribuţie obligatorie la bugetul Uniunii Europene de la integrare până în prezent peste 4 mld. euro şi a luat înapoi mai nimic.

Câştigul bugetar din tăierea salariilor cu 25% şi majorarea TVA cu cinci procente este în bună parte înghiţit, practic, de o contribuţie pe care administraţia nu este capabilă să o echilibreze prin atragerea celor 20 mld. euro fonduri structurale (şi alte peste 10 mld. euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală) pe care UE le-a pus deoparte pentru România. Ceea ce ar trebui să fie un avantaj enorm pentru dezvoltare (apartenenţa la UE) devine un handicap.

Guvernul a făcut publică scrisoarea pe care preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Durao Barroso i-a trimis-o premierului Emil Boc în data de 23 iunie. Ce spune în esenţă şeful Executivului european: România a atras (definitiv) doar 3% din fondurile structurale ale Uniunii Europene - peste 19 mld. euro în exerciţiul financiar 2007 - 2013 (cât întreg împrumutul de la FMI şi UE) faţă de datele raportate de oficialii români care susţin că rata de absorbţie este de 12%. Şi, mai spune Barroso, Comisia este îngrijorată de această situaţie, în condiţiile în care în anul precedent rata de abosorbţie a fost de 2%.

Din 20 de miliarde de euro (fonduri structurale şi de coeziune) 3% înseamnă 600 mil. euro în patru ani şi jumătate în condiţiile în care contribuţia României la bugetul UE sare de un miliard de euro anual (contribuţia este în medie de 1% din valoarea Produsului Intern Brut, la care se adaugă taxele vamale şi taxa pe zahăr). Între 2007 şi 2009 România îi va plăti, aşadar, UE în jur de 9 mld. euro, dar ar fi urmat să ia, în aceeaşi perioadă, peste 30 mld. euro. Iată că ea a plătit deja peste 4,5 mld. euro, 100% d