Vă mai aduceţi aminte sloganul anilor 90, „Nu ne vindem ţara"? Oameni pe care îi puteam suspecta de inteligenţă afirmau, cu groază în privire, că străinii ne vor lua cu elicopterele ultraperformantele fabirici din ţară şi le vor duce la ei acasă, pentru bunăstarea lor şi înfometarea noastră.

Dacă vă era dor de acest slogan, vă invit în Constanţa unde, de câteva săptămâni, politicienii şi presa se tânguie de grija Cazinoului din localitate. O clădire emblematică a oraşului, poate cea mai reprezentativă. Concepută de un arhitect francez, Daniel Renard, aceasta a fost locul unde, de 101 ani, turiştii se opresc pentru o fotografie. Folosit după revoluţiepentru nunţi sau petreceri de absolvire a liceului, Cazinoul a fost părăsit în ultimii ani. Primăria a încercat concesionarea către o firmă israeliană, care nu şi-a respectat însă angajamentele: a plătit o parte din redevenţă, câteva sute de mii de euro, iar acum clădirea aparţine din nou domeniului privat al municipalităţii. Au existat speculaţii privind intenţia unui nou contract de concesiune, cu oameni de afaceri din China. Nu s-a concretizat nimic.

Constanţa fierbe, după cum spuneam, de câteva săptămâni, după ce primarul Mazăre a anunţat intenţia de a vinde clădirea. Opoziţia a sărit ca arsă, şeful PDL, Gigi Chiru, organizând chiar un protest cu pensionari la şedinţa de consiliu local în care se discuta propunerea. Nici colegii de coaliţie ai PSD, liberalii, de altfel votanţi disciplinaţi ai proiectelor social-democrate, nu au tăcut. Una dintre propunerile lor a fost transformarea Cazinoului în primărie. Nu există însă niciun studiu despre cum ar influenţa zona de promenadă amplasarea unei clădiri administrative.

Vânzarea Cazinoului s-a transformat într-un joc politic. Când s-a concesionat pe 49 de ani către SC Queen Investments SRL, lumea s-a bucurat că, în sfârşit, va fi reabilitat. Acum ne vind