"Sunt o prinţesă manciuriană, pe nume Perla Orientului, cea de-a paisprezecea fiică a prinţului Su, unul dintre cei opt prinţi ai Coifului-de-Fier de la vechea Curte imperială din Pekin. Pe linie paternă, sînt o descendentă directă a lui Nurhaci, întemeietorul dinastiei manciuriene, şi verişoară de departe cu împăratul-copil Puyi. "

... Cea care se confesează este eroina romanului "Jurnalul Perlei Orientului" de Maureen Lindley, bazat pe cercetările scriitoarei despre prinţesa-spioană, considerată "Mata Hari a Orientului", cu biografie ieşită din comun, cu o personalitate singulară, din toate punctele de vedere: descendenţă şi educaţie, natură sexuală şi înfăţişare, pasiuni şi datorii, opţiuni şi destin inevitabil.

Maureen Lindley mărturiseşte în "Nota autoarei" că personalitatea excepţională a Perlei Orientului i-a atras atenţia din prezenţa fugară în filmul lui Bertolucci, "Ultimul împărat", că din interes s-a născut apoi documentarea, fascinaţia şi apoi personajul literar. În finalul romanului a plasat şi o cronologie, punând în context biografia Perlei Orientului şi istoria lumii.

Cititorii români au avut şi ei o întâlnire fugară cu Perla Orientului în cartea recentă "Din istoria spionajului" de Alexandru Popescu, mai multe capitole au apărut chiar în "Ziarul de Duminică", dar aici apare cu supranumele "Mata Hari a Orientului" şi cu numele care a consacrat-o: Yoshiko Kawashima (1907-1948), s-a născut la Pekin, educaţia a primit-o în Japonia, a făcut spionaj pentru japonezi în China, unde a fost condamnată şi executată prin decapitare.

Pornind de la biografia plină de întâmplări extraordinare, Maureen Lindley risipeşte norul sumbru ce-i învăluie figura, convinsă că răul ce pluteşte în jurul ei emană din traumele ce i-au marcat copilăria şi adolescenţa. Toate pornesc din inteligenţa rară, din curiozitatea ce o împinge să joace un rol import