Numărul din luna iulie al revistei „Historia“ tratează o problemă care stârneşte şi astăzi discuţii în capitala moldoveană: cine a ruinat oraşul în urmă cu 70 de ani?

În retragere, sovieticii au creat „batalioane de distrugere“ care să facă una cu pământul clădirile importante şi obiectivele industriale din oraşele basarabene.

Problema distrugerii Chişinăului a rămas în sfera dezbaterilor publice până în ziua de azi. Dacă ar fi să trecem în revistă principalele probleme în discuţie, ele ar putea fi grupate astfel:

1) Conform tezei oficiale sovietice, Chişinăul a fost distrus de bombardamentele germano-române în iunie-iulie 1941 şi, mai ales, la retragerea armatelor germane din august 1944.

2) Devastarea oraşului s-ar fi datorat marelui cutremur din 1940.

3) Capitala basarabeană a fost distrusă de trupele sovietice în retragere în 1941 şi de bombardamentele aliate (inclusiv anglo-americane) din 1944.

Ce a mai rămas din piaţa oraşului, în urma acţiunii batalioanelor speciale

Multiple mărturii, dar mai ales cadre din cronicile video şi foto arată distrugerile masive la care a fost supus oraşul în vara lui 1941. În această ordine de idei, nu rezistă unei critici elementare ideea efectului devastator al cutremurului din toamna lui 1940 asupra oraşului. Cele câteva zeci de clădiri distruse şi câteva sute avariate nu au fost în stare să paralizeze viaţa urbană şi administrativ-politică în proaspăta capitală sovietică (represaliile şi deportările au continuat „conform planului"), într-aşa măsură cum au făcut-o cele din vara următoare.

Pe Bulevardul Alexandru cel Bun erau concentrate principalele instituţii ale oraşului

Nu putem ignora faptul că la aceasta şi-a adus „prinosul" şi aviaţia româno-germană. Bombardările Chişinăului, un centru strategic important, încep chiar în dimineaţa lu