- Cultural - nr. 825 / 16 Iulie, 2011 NEDEIA DE PE MUNTELE GAINA – TARGUL DE FETE (I) Nedeile sunt o mostenire ancestrala a poporului roman. Ele reprezinta un vechi obicei pastoral, organizat de regula pe platourile muntoase, eveniment ce constituie un prilej de intalnire, petrecere si de targ. La originile acestui obicei se presupune ca ar fi legaturile cu celebrarea unei sarbatori precre stine complexe dedicate zeului focului si al soarelui. Treptat, nedeile au asimilat si alte functii, printre care schimbul de produse, pentru care motiv, azi, nedeile sunt confundate cu targurile. Nedeile au fost generatoare de targuri, si nu invers. Un factor particular de cimentare a unitatilor etnoculturale si etnoartistice a "tarilor” din Transilvania, dar si de largire a orizontului geografic si cultural, nedeile au avut un dublu statut: de targ si de sarbatoare obsteasca traditionala intre zone, intre "tari”. De aceea nedeile au jucat un rol important in statornicirea si dezvoltarea unitatilor interzonale a populatiei autohtone din Muntii Apuseni, dar si a unitatii dintre tinuturi cu populatie romaneasca din teritoriile inconjuratoare. Desfasurat in duminica cea mai apropiata de sarbatoarea Sf. Ilie (20 iulie), "Targul de Fete” se incadreaza in nedeile de Santilie, care celebrau din vremuri imemoriale zeul solar, in munti, la mijlocul sezonului pastoral. Daca, initial, sarbatoarea de Santilie a fost o intalnire cultica, cu ceremonii complexe dedicate zeului adorat, in crestinism, procesul de desacralizare Santilie a asimilat functii noi, in special cele legate de schimbul de produse, de cunoastere a tinerilor, de petreceri si divertisment. Denumirea vine de la slavul "Nedelja”, care inseamna duminica sau sarbatoare. Adesea, in satele romanesti nedeile s-au suprapus cu hramurile bisericilor. Nedeile carpatice, alaturi de drumurile si potecile de picior, nu au tinut seama de