Acum câteva zile, am fost invitat semioficial să particip la sfinţirea bisericii româneşti din Hagi-Curda, de lângă Ismail. Este una dintre puţinele biserici din Ucraina care ţine de Patriarhia de la Bucureşti şi în reconstrucţia ei s-a implicat inclusiv guvernul român, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, MAE. Am plecat din Bucureşti vineri seară cu o echipă patriotico-jurnalistică. Am reuşit să ajungem până undeva la vama Giurgiuveni, dintre Republica Moldova şi Ucraina. Aici, am avut o surpriză deosebit de ”plăcută”. Mai întâi, am fost anunţaţi că ”tocmai” a picat reţeaua electrică. Am stat vreo două ore să-şi revină. Când a reapărut curentul, a reapărut şi un vameş ucrainean cu o şapcă cât un OZN, care a zis suav că două persoane dintr-un microbuz românesc mergând la aceeaşi destinaţie sunt indezirabile pe teritoriul ucrainean. Apoi, patru preoţi români din Basarabia, care doreau să ajungă la Hagi-Curda, au fost puşi să completeze nişte formulare scrise în ucraineană, din care nu înţelegeau nimic. Una dintre persoanele indezirabile s-a dovedit a fi colega noastră Simona Lazăr, iar cea de-a doua - chiar soţul acesteia, Valentin Ţigău, fost corespondent la Chişinău al Radio România. Ei au fost informaţi că au interdicţie timp de cinci ani în Ucraina, în urma unei hotărări date de miliţie, grăniceri sau SBU (securitatea ucraineană) – autorităţile nu au dorit să specifice. Interdicţia a fost dată în 2009, an în care cei doi jurnalişti au realizat reportaje în Basarabia de Sud, iar România a câştigat la Haga procesul cu Ucraina, privind platoul continental din Marea Neagră. Citeşte Simona Lazăr: Nu mă gândeam că voi simţi la propriu cât de greu este să fii român în Ucraina Din frontieră până la biserica din Hagi-Curda sunt 115 kilometri. Sfinţirea era programată să înceapă la ora 10. Printr-un act de ostilitate manifestat prin noduri în papură, autorit