De ani buni, Mugur Isărescu, şeful Băncii Naţionale a României (BNR), încearcă să îndrepte populaţia spre creditele în lei. Sursa: CODRIN PRISECARU
Inflaţia este însă la cote ridicate, adică de circa două ori peste nivelul prevăzut de banca centrală. Pentru a strânge bani de la români, băncile menţin ridicate dobânzile de la depozite, ce-i drept, de abia acoperind creşterea preţurilor.
Pentru că dau mult pe depozite, practică dobânzi mari şi pentru creditele plasate. În prezent, deşi dobânda BNR este de 6,25% pe an, băncile comerciale percep pentru creditele în lei dobânzi de circa 12% pe an.
Ce obiecţii au bancherii
Ieri, însă, BNR a dat un semnal optimist. După ce luni la rândul am văzut inflaţia majorându-se, guvernatorul spune că indicele care măsoară creşterea preţurilor s-ar putea reduce curând la jumătate. La începutul lunii octombrie, am putea vedea o inflaţie de "4 şi ceva" (faţă de 7,9% în iunie - n.r.), spune guvernatorul.
Văzută din perspectiva bancherilor, situaţia arată altfel. Dacă înainte de criză băncile aveau acces la credite ieftine de pe piaţa externă, pentru a da la rândul lor împrumuturi către firme şi populaţie, acum lucrurile s-au schimbat. Resursele de afară au scăzut, iar multe bănci sunt dependente de banii românilor.
"Nu există atâta volum de bani câtă nevoie de depozite este", spune Răsvan Radu, preşedintele băncii UniCredit Ţiriac. În realitate, spune Isărescu, piaţa este extrem de lichidă, "dar lichiditatea e zonală, unii au mai multă, alţii nu au". Băncile se împrumută la dobânzi ridicate pentru scadenţe mari, aşa că unele au mai puţine resurse pentru credite.
Pe de altă parte, "băncile nu au avut încredere în urcarea acestui impas cu inflaţia", pentru a scădea dobânzile la lei.
Trebuie să scadă şi cele la depozite?" Dobânzile la depozite sunt
