O variantă de dezvoltare a zonei, datând din 1970, aşeza în centrul complexului turistic un hotel de 18 etaje. Situată la peste 2.000 de metri altitudine şi considerată una din cele mai spectaculoase staţiuni din ţara noastră, Bâlea ar fi putut deveni, pe vremea comuniştilor, un adevărat St. Moritz de România.

CITIŢI ŞI:

Distracţie pe zăpadă,în miez de vară,la Serbările Zăpezii de la Bâlea Lac (FOTO)

Distracţie şi concursuri pe zăpadă, la munte

Proiectul elaborat în 1970 conţine trei variante de dezvoltare a zonei turistice, fiecare dintre ele extrem de spectaculoasă. „M-a mirat că atunci, în plină perioadă de glorie a unei societăţi totalitare, oamenii de ştiinţă au lucrat cu elemente capitaliste. Tot ce era proiectat s-a făcut în minim trei variante, urmând să se aleagă „varianta timpului”, să fie luată o decizie ca urmare a unei cercetări de piaţă”, explică Alexandru Constantinescu, fost alpinist şi unul din puţinii deţinători ai planurilor de extindere pentru zona Bâlea.

Cea mai spectaculoasă este, cu siguranţă, varianta numărul III. Include 2.500 de locuri de cazare şi 2.090 de alimentaţie publică, iar în centrul staţiunii trebuia amplasat un hotel cu 18 etaje. „Peretele sudic al acestei construcţii va juca rol de baraj închizând Valea Bâlii şi formând din apele acesteia un lac artificial. Ridicând barajul la o înălţime de cca. 17 metri, se obţine un lac cu o lungime de 650 de metri şi lăţime care variază între 50 şi 180 de metri”, se arată în proiect. Lacul urma să fie folosit pentru canotaj, pescuit sau nataţie, iar „peste baraj se ridică două turnuri de cazare, cuprinzând fiecare 250 de locuri”, potrivit documentului citat. Aceeaşi variantă includea şi o telegondolă, care să lege centru staţiunii de staţia inferioară a telefericului.

Varianta I, cu 4.000 de locuri de cazare în 18 hoteluri, include numeroase posibilită