Preşcolarii îşi dispută premiile „Frunza de stejar” de 6 ani încoace, într-un celebru anonim festival naţional ce are loc la Plopeni România este o ţară care nu doar că dă pe-afară de talente, ci şi oferă nenumărate scene, concursuri şi festivaluri prin intermediul cărora „talentaţii” îşi blindează palmaresul cu diplome fără rezonanţă, iar organizatorii mănâncă o pâine bunicică sau pur şi simplu îşi justifică existenţa.
Că există locuri de expunere şi verificare a valorii artistice a celor mai mici sau mai mari nu-i nici o problemă. Ciudat este că mai toate aceste concursuri care îşi arogă, chiar prin titlu, valoarea de „naţional” au ajuns să depene numeroase ediţii fără ca naţia să ştie de existenţa lor.
Înainte de a face o trecere în revistă a unor astfel de competiţii deja „veterane”, trebuie remarcat faptul că majoritatea festivalurilor naţionale se adresează copiilor. Vă întrebaţi, poate, de ce? Unul dintre posibilele răspunsuri este acela că, în general, părinţii care pompează bani în cariera, repertoriul şi imaginea odraslelor pe care le visează vedete vor şi rezultate palpabile. Atunci, premiile şi diplomele oferite de festivalurile „naţionale” şi „internaţionale” vin mănuşă pe setea de celebritate a părinţilor-investitori.
Festivalul-concurs interjudeţean de Muzică „Omătuţa” de la Tecuci a înregistrat în 2011 cea de-a 15-a ediţie, la care a acordat copiilor cu vârste cuprinse între 8 şi 18 ani premii totale în valoare de 1.800 de lei. Festivalul Naţional de muzică uşoară „Color Junior” de la Vulcan (şase ediţii) nu se adresează numai juniorilor, căci în concurs sunt acceptaţi şi juni de până la 30 de ani. Festivalul-Concurs Internaţional de muzică uşoară pentru copii şi tineret „Ghiocelul de Argint” de la Bârlad (cinci ediţii) beneficiază de sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportul
