Directorul Ansamblului "Martisorul" al Centrului Universitar Cluj-Napoca, Presedintele Asociatiei Taragotistilor de Pretutindeni
Unii spun ca folclorul, ca parte a fiintei romanesti, trece printr-un gol de identitate. Un rol nefericit in aceasta directie il au televiziunile. Potrivit filosofiei lor paguboase, muzica populara este la indemana fitecui, fiind de ajuns doar sa vrei, ca sa fii acceptat pe ecran. A fi cantaret de muzica populara este foarte simplu in ziua de azi: platesti pentru fiecare melodie, canti ce-ti trece prin cap, te imbraci cum doresti, imiti pe cine vrei, ai, n-ai voce, si cu asta esti vedeta. In acest fel, timpii de antena sunt ocupati la maximum, televiziunea devine rentabila zi si noapte, fara nici o noima, derulandu-se aceleasi si aceleasi secvente filmate in cadre fixe, cu artizanat si flori de plastic, cu moderatori urati si analfabeti in ale folclorului. Reteta da roade monstruoase, dar nu conteaza, nimeni nu va face un control al calitatii si nimeni nu se va amesteca intr-o afacere "di granda"... Manelizarea muzicii populare este deja un fapt, iar vreo reparatie, fie si tarzie, nu se intrevede. Cand suna cat de cat a folclor, cantecele sunt compozitii stangace, puse pe melodii autentice, "imprumutate" din repertoriul clasic al muzicii populare, dezonorate si golanite cu meditatii penibile asupra trecerii timpului, asupra parintilor si a banului "nemuncit", asupra tuicii si cazanului mostenit de la "betivanul de tata"... Cum o dezbatere despre starea folclorului romanesc este mai mult decat necesara, deschidem seria cu interviul luat unui mare interpret: taragotistul Dumitru Farcas, directorul ansamblului "Martisorul" al Centrului Universitar Cluj-Napoca, artistul care, vreme de 50 de ani, a dus pe meridianele lumii frumusetea artei folclorice romanesti, electrizand ascultatorii de pe toate continentele.
"Folclorul
