De vineri, italienii au intrat şi ei în rândul naţiilor europene care o duc, oficial, mai puţin bine. Parlamentul de la Roma a aprobat un prim set de măsuri de austeritate, menit să aducă până în 2014 economii de 47 de miliarde de euro la bugetul ţării.
La fel ca Japonia, Italia a mers pe îndatorare internă, depăşind cu mult PIB-ul, dar, spre deosebire de japonezi, italienii fac parte dintr-o structură (UE) care nu le dă voie să improvizeze prea mult, să reacţioneze foarte repede sau să meargă pe cont propriu. Între timp, orice s-ar spune despre ţările dezvoltate, instabilitatea pieţelor financiare şi agitaţia de pe burse se resimt în veniturile populaţiei active. În Marea Britanie, câteva măsuri nepopulare menite să taie 7 miliarde de lire sterline din cheltuielile publice anuale au scos în stradă, astă-primăvară, sute de mii de protestatari. În Elveţia, unde totul pare roz, mai ales că valoarea francului aproape că s-a dublat în ultimii zece ani, a apărut ideea plăţii salariilor în euro; exportatorii sunt foarte afectaţi de aprecierea francului, iar banca centrală nu dă semne că ar intenţiona să intervină pentru a stopa această evoluţie.
În ce ne priveşte, premierul tocmai ne-a dat asigurări că Guvernul şi Banca Naţională stau cu ochii pe Italia, sperând ca situaţia să rămână sub control şi că Guvernul de la Roma va putea să-şi achite datoriile. Într-o vreme, câteva procente bune din PIB de acolo veneau, sub formă de bani lichizi trimişi de românii plecaţi la muncă familiilor rămase acasă. Situaţia s-a schimbat, iar în ultima săptămână, pe fondul turbulenţelor financiare, şeful Guvernului de la Bucureşti a tot repetat, parcă felicitându-se singur, că "avem avantajul că ne-am făcut încă de anul trecut mare parte din teme pentru a asigura echilibrul bugetar şi stabilitatea financiară a ţării". "Temele" continuă totuşi şi anul acesta: numai de l
