Istoria arată că fostul duhovnic al Familiei Regale a avut relaţii nefireşti cu Rusia. Din acte mai reiese că acesta nu avea studii teologice.

Galaction Cordun este cunoscut de istoriografia bisericescă, dar şi de marele public, drept primul lider al ortodocşilor de stil vechi din România, "stiliştii" cum sunt ei denumiţi în mod popular. S-a născut pe 30 august 1883, în satul Brehuieşti- Hancea, judeţul Botoşani, şi a trecut la cele veşnice în iulie 1959, la Mănăstirea Slătioara.

Galaction a fost preot necăsătorit pentru Catedrala Mitropolitană din Bucu reşti, unde a slujit până la alegerea sa ca arhiereu vicar. A fost hirotonit întru arhiereu-vicar al Epis co piei Râmni cului - Noul Severin, cu titlul de "Craioveanul". Evenimentul a avut loc în Biserica Domniţa Bălaşa din Capitală, în ziua de 31 martie 1935. Ulterior a fost numit în funcţia de secretar al Sinodului Bisericii Ortodoxe Române (BOR).

Legătura cu Casa Regală

În septembrie 1940, PS Galaction a fost numit duhovnic al Familiei Regale, fapt care nu a permis să fie episcop al unei eparhii. A continuat să slujească doar ca arhiereu invitat.

În perioada ianuarie - noiembrie 1942, el a îndeplinit funcţia de locţiitor de episcop al Eparhiei Tomisului, iar ulterior a fost numit ca stareţ al Mănăstirii Neamţ. În această calitate l-a hirotonit pe monahul Cleopa Ilie ca ierodiacon, pe 27 decembrie 1944, şi apoi ca ieromonah, pe 23 ianuarie 1945.

"Neascultător şi nesupus"

Pe 1 ianuarie 1949, Patriarhul Justinian Marina era obligat să pensioneze pentru limită de vârstă, printre alţi arhierei, şi pe arhiereul Galaction Cordun, secretarul Sf. Sinod. Nemulţumit de faptul că a fost pensionat, cel mai propabil şi ca urmare a influenţei comuniste, Galaction Codun a devenit, în 1947, întâistătător al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România.