Ion Briac şi-a amintit cu nostalgie perioada petrecută la echipa fanion a Olteniei şi s-a declarat dezamăgit de prezentul echipei sale de suflet
Fost jucător al Ştiinţei în anul promovării în Divizia B, mijlocaşul oltean a spus că situaţia critică a grupării alb-albastre a fost generată de cei implicaţi în destinul echipei, subliniind că şi orgoliile exagerate ale oltenilor au contat.
- Sunteţi unul dintre titularii care au promovat Ştiinţa, în 1958, în Divizia B. Ce primă aţi primit pentru această performanţă?
- Nici o primă, nici măcar un tricou sau o diplomă! Nimic. Poate părea surprinzător, dar vremurile de atunci au fost total diferite faţă de cele de acum. După promovare, când a doua zi am ieşit în oraş, unii negustori, cei de pe Lipscani, ne opreau, ne felicitau şi ne „premiau“ cu o cravată, o pereche de pantaloni, ciorapi... Toţi ne îmbrăţişau şi ne mulţumeau că am promovat.
- Cum a fost acea promovare istorică în Divizia B din 1958?
- E de povestit... În ultima etapă a campionatului 1957/1958, un campionat dramatic, Ştiinţa şi Unirea Râmnicu Vâlcea s-au duelat pentru promovare. Era 6 iulie 1958. Ştiinţa avea nevoie doar de un punct pentru a promova, iar meciul decisiv se juca la Râmnicu Vâlcea, cu echipa locală Unirea, care avea nevoie de două puncte (victorie) pentru a accede în a doua ligă. Atunci se acordau două puncte la victorie. Vâlcenii s-au pregătit şi organizat pentru acest derbi din toate punctele de vedere, dar conducătorul nostru, Ion Constantinescu, aflase ce ne aştepta: zgomot la hotelul unde ni s-a reţinut cazarea, în Râmnicu Vâlcea, puţine bilete pentru suporterii din Craiova, primire ostilă ş.a.m.d. Şi atunci, cei trei din fruntea echipei - nea Ion Constantinescu, antrenorul Ionescu-Crum şi asistentul universitar Hurezeanu - au folosit o stratagemă: ne-au cazat la Drăgăşani, la un liceu agricol, iar la hotelul d
