Mi-a plăcut ultimul editorial al domnului Patriciu, din ziarul \"Adevărul\". “Statul social este falimentar\", aşa îşi începe textul miliardarul liberal.

“Ca şi pe cei de aiurea, nici pe politicienii români nu-i flutură gândul că sistemul trebuie schimbat cu totul. Modelele le-ar putea găsi în soluţiile de inspiraţie libertariană aplicate cu spectaculoase rezultate în diverse locuri din lume. În pauzele dintre înjurături ar putea să mai pună mâna pe carte", mai spune Dinu Patriciu. Un mesaj liberal clar, tranşant, de dreapta, care se doreşte, probabil, un avertisment pentru colegii săi din PNL, deraiaţi puternic de la doctrină, dar şi către actualii guvernanţi din PD-L, care, declarativ, susţin acest tip de măsuri, dar în practică excelează în jumătăţi de măsură. Singurul politician care a avut o poziţie similară şi care a transformat voinţa politică în acţiune este preşedintele Traian Băsescu. O apropiere paradoxală între doi duşmani de moarte. Misterioase sunt căile crizei mondiale.

Sigur, poate fi un abil joc de glezne al domnului Patriciu cu intenţia de a adormi vigilenţa celor care sunt cu ochii pe el. Dar până la urmă ce trebuie apreciat, şi discutat în egală măsură, este ceea ce spune patronul ziarului "Adevărul". Puţini sunt oamenii publici care au curajul să spună că statul social este în faliment, că este nevoie de o reformă radicală a construcţiei statului care să permită dezvoltarea economică şi fructificarea oricărei oportunităţi apărute. Pentru 50% dintre cetăţeni, cei care conform sondajelor se declară de stânga, toate aceste vorbe sunt blasfemii. Pentru domnii Ponta şi Antonescu, acest text al lui Dinu Patriciu este năucitor pentru că le spulberă toate promisiunile electorale pe care le fac şi care se bazează tocmai pe revenirea la un stat social puternic, care să-l facă mândru pe Ion Iliescu. Pentru cealaltă jumătate de ţară ac