La cinci luni după îndepărtarea de la putere a lui Mubarak, armata vrea o Constituţie care să îi extindă autoritatea pe termen nelimitat. Sursa: Foto: AP
Consiliul Suprem al Forţelor Armate, organismul care conduce Egiptul după alungarea din fruntea statului a preşedintelui Hosni Mubarak, în februarie, intenţionează să adopte o "declaraţie privind principiile de bază" ale redactării noii Constituţii, scrie cotidianul american "New York Times".
Documentul urmează să conţină o prevedere conform căreia bugetul apărării nu va trebui supus votului parlamentului, apărând astfel vastele interese economice şi nu numai ale armatei. Regimul militar vrea să adopte declaraţia înainte ca vreo autoritate civilă să prindă contur prin alegeri sau referendum, ceea ce ar putea afecta democraţia, scrie "New York Times".
Turcia, un model pentru egipteni
Vocile care susţin că planurile armatei provoacă "uzurparea procesului democratic" se fac tot mai des auzite. Ibrahim Dawrish - un constituţionalist egiptean implicat în elaborarea noii Legi fundamentale a Turciei, prin care se urmăreşte reducerea rolului poltic al forţelor armate - spune că actualul regim de la Cairo calcă pe urmele celui de la Ankara din 1980.
După lovitura de stat de atunci, armata turcă şi-a arogat dreptul de a interveni în viaţa politică, asumându-şi rolul de garant al laicităţii statului. "Constituţia nu poate fi monopolizată de către o instituţie. Parlamentul este cel care face Constituţia, nu invers", avertizează Dawrish.
Intenţiile armatei dau peste cap planurile Frăţiei Musulmane, gruparea islamistă considerată cea mai bine organizată forţă politică din Egipt. Aceasta spera să obţină majoritatea în parlamentul de la Cairo după alegerile legislative şi, implicit, să aibă un rol important în elaborarea noii Constituţii.
Tribunalele militare provoacă furia civililor
Într-un
