Guvernul susţine că România este un beneficiar net al fondurilor europene, nu un contributor net, întrucât a primit până acum de la UE 10,5 miliarde de euro, contribuţia sa la bugetul Uniunii fiind de 5,45 miliarde de euro, în total, din 2007, anul aderării, până în prezent. Realitatea este însă că banii primiţi nu au fost pe proiecte, ci vărsaţi direct, la hectar.
Într-un drept la replică transmis Ziarului Financiar Biroul de presă al Guvernului susţine că ZF a utilizat informaţii eronate când a scris, vineri, că România a contribuit la bugetul UE cu 4,5 mld. euro, dar nu a luat înapoi decât 600 mil. euro fonduri structurale, ceea ce o face un contributor net la bugetul comunitar, sprijinind astfel economii incomparabil mai puternice precum cea a Germaniei sau a Franţei.
Calculul ZF privind contribuţia României la bugetul UE a plecat de la principala taxă care alimentează bugetul Uniunii, anume obligaţia statelor de a plăti 1% din Produsul Intern Brut către Uniune, iar sumele atrase din fondurile structurale şi de coeziune (19,2 mld. euro în exerciţiul financiar 2007 - 2013) din realitate reflectată de statistici şi întărită de şeful Comisiei Europene, anume că României nu i-au fost rambursate de la UE decât 3% din totalul fondurilor (procentul este de 4,5% în statistica Guvernului legată de rambursările de la Bruxelles).
La sf=r[itul anului trecut Financial Times ar`ta cit=nd un raport intern al Comisiei Europene c` rata de rambursare a fondurilor de coeziune [i structurale este \n cazul Rom=niei de sub 3%, \n vreme ce Consiliul Fiscal ar`ta \n martie c` rata era de 2,5% \n decembrie 2010.
ZF arăta că 3% din 19,2 mld. euro înseamnă 600 mil. euro fonduri structurale şi de coeziune atrase definitiv de România.
În dreptul la replică transmis ZF, Guvernul susţine că de la bugetul UE România a atras din 2007 până în prezent 10,5 mld
