În cazul unor unităţi de producţie, medicul poate recomanda acordarea unei mese calde, de exemplu, în situaţia în care muncitorii lucrează la temperaturi foarte scăzute. În plus, în astfel de societăţi, în funcţie de specificul activităţii, muncitorilor li se interzice să îşi aducă mâncare de acasă. Într-o astfel de situaţie, se creează un tratament fiscal special în ceea ce priveşte cheltuielile cu masa caldă acordată. Astfel, potrivit art. 55 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. Potrivit dispoziţiilor de la alin. (3) lit. b) al aceluiaşi articol, sunt considerate avantaje, fiind asimilate salariilor în vederea impunerii cazarea, hrana, îmbrăcămintea, personalul pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei. În baza art. 55 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit, drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Astfel, dacă societatea acordă salariaţilor o masă caldă pe zi, contravaloarea acesteia este considerată, din punct de vedere fiscal, venit asimilat salariilor în vederea impunerii. Totodată, legislaţia nu reglementează acordarea unei mese calde pentru salariaţii ce lucrează în condiţii cu temperaturi scăzute. Potrivit art. 5 din OUG 99/2000, în perioadele cu temperaturi scăzute extreme, angajatorii trebuie să asigure salariaţilor care lucrează în