Criza datoriei suverane din Grecia - ţară care are de dat aproape de două ori mai mult faţă de cât produce - ridică în rândul oficialilor de rang înalt ai Uniunii Europene o întrebare pe care niciunul dintre ei nu ar fi crezut că va trebui să o enunţe: cum evităm Sfârşitul?

"Ziua Z" are - în accepţiunea BBC - mai multe feţe posibile: fie Grecia părăseşte UE, fie zona euro se desfiinţează, fie investitorii privaţi preiau datoriile ţărilor aflate în pragul falimentului, fie unitatea fiscală se desăvârşeşte.

Toate acestea pentru că, aşa cum vede lucrurile editorul BBC Gavin Hewitt, Grecia este insolventă şi nu are cum să-şi revină deoarece se află în recesiune. A înghiţit un ajutor UE de 110 miliarde de euro fără efect, iar acum să pregăteşte să mai primească 125 de miliarde.

Şi băncile să sufere

Principala problemă acum este găsirea unei modalităţi prin o ţară aflată în criză profundă să nu "pedepsească" cetăţenii celorlalte state, din ale căror portofele se plătesc în definitiv ajutoarele de urgenţă.

"Pur şi simplu nu putem să lăsăm profiturile la bănci şi pierderile pe umerii populaţiei", a argumentat în această privinţă un ministru de Finanţe din Vest. Este ideea de la care au pornit mai mulţi oficiali europeni când şi-au propus să treacă o parte din datoriile suverane în contul băncilor şi al fondurilor de pensii, dar fără ca această manevră să fie considerată incapacitate de plată. Dacă s-ar ajunge la această constatare neagră atunci este foarte probabil ca sindromul grecesc să contamineze şi alte ţări europene şi să tulbure întreg sistemul bancar european.

Aşadar, de ce să nu preia investitorii privaţi 25-30 la sută din datoria Greciei, ajunsă la un Everest de 170 la sută din Produsul Intern Brut?

Ar trebui totuşi ca acei investitori să se accepte de bunăvoie. Deocamdată, Banca Centrală Europeană se opune, însă Germania con