România are o suprafaţă agricolă de 0,6 hectare (6.000 mp)/locuitor, cea mai mare din Uniunea Europeană, în condiţiile celei de-a cincea suprafeţe din UE şi a unei densităţi a populaţiei mai mică decât a altor ţări. În topul suprafeţelor agricole pe locuitor România este urmată de Spania, cu 0,5 hectare, Franţa cu 0,43 hectare sau Polonia cu 0,4 hectare.
Un agricultor care ar exploata 6.000 mp de teren ar recolta 1,7 tone de grâu, respectiv 2,4 tone de porumb la fiecare recoltă, potrivit datelor MADR. În bani, aceste producţii ar valora 370 de euro în cazul grâului, respectiv 535 de euro dacă ar fi ales porumbul, având în vedere preţurile pe pieţele internaţionale. Dacă aceeaşi suprafaţă ar fi plantată cu cartofi, un agricultor ar încasa la fiecare recoltă în jur de 6.000 de euro (12 tone la 2 lei kilogramul).
Agricultura continuă să fie însă trasă în jos de fragmentarea terenurilor, de lipsa utilajelor sau pentru că cel puţin un milion de hectare rămân în fiecare an nelucrate.
"Suprafaţa agricolă alocată pentru populaţia existentă ar trebui să fie un avantaj. Totuşi la noi aproape toate fermele sunt de semisubzistenţă, iar peste 50% din terenuri sunt exploatate în ferme de sub zece hectare", a declarat ieri Lucian Anghel, economist-şef al BCR, în cadrul unei conferinţe despre agricultură.
România are cel mai fragmentat teren din Europa având în vedere ca 53% din terenul arabil este lucrat în cadrul fermelor mai mici de zece hectare, potrivit datelor Eurostat. Pe lângă România, singura ţară cu potenţial agricol din Uniunea Europeană care suferă din cauza fragmentării terenurilor este Polonia, unde fermele mici acoperă 30% din suprafaţă. Spre comparaţie, în Franţa, una dintre cele mai puternice ţări agricole din Europa, fermele sub 10 hectare acoperă sub 3% din total, peste 60% din exploataţii având suprafeţe peste 100 de hecta
