Scandalul telefoanelor interceptate de săptămânalul News of the World a reaprins dezbaterea asupra confidenţialităţii şi a regulilor de presă, potrivit BBC News.
Dar la câtă intimitate ar trebui să se aştepte celebrităţile, cele care-şi câştigă existenţa trăind în atenţia publicului? Nu cumva asistăm la un cerc vicios în care a intrat presa actuală, tabloidizată până la suprasaturaţie, şi care sapă la temeliile statului de drept?
Presa de scandal şi-a câştigat notorietatea în ultimii ani pe „exclusivităţi", dezvăluind aspecte din viaţa privată a vedetelor. Recentul scandal al telefoanelor ascultate a scos la iveală că circa 3.000 de vedete, politicieni şi sportivi britanici au avut monitorizate mijloacele de comunicare. Unele vedete au reacţionat zgomotos, cum s-a întâmplat în cazul actorilor Hugh Grant sau Steve Coogan, care pretind că telefoanele lor mobile au fost ascultate şi convorbirile au fost divulgate. Actriţa Sienna Miller a câştigat în luna mai 100.000 de lire sterline drept despăgubiri chiar de la blamata publicaţie, News of the World, după ce s-a dovedit că telefonul ei a fost ascultat.
Dar cu toate astea, precizează BBC News, relaţia dintre celebrităţi şi mass-media este în aşa fel construită, încât nu pot exista una fără cealaltă.
Echilibru delicat
Jeremy King, editor al publicaţiei Media Week, spune că, deşi vedetele sunt în atenţia publicului, nu înseamnă neapărat că se face un „joc corect". „Este un echilibru delicat între celebrităţile care sunt chiar fericite să dezvăluie secretele lor intime, şi celebrităţile de top, care au făcut o afacere din protejarea vieţii lor private", spune editorul.
Mark Borkowski, un comentator media, crede că vedetele trebuie să înţeleagă că într-o anumită măsură ele sunt proprietate publică. În ciuda acestui fapt, pot avea în continuare o viaţă privată. „Dacă vrei intim
