Stresul şi alcoolul

Stresul puternic pare să stimuleze consumul de alcool, potrivit unui studiu recent efectuat de o cercetătoare americană. Motivele pentru care apare acest fenomen rămân însă neclare. „În conştiinţa populară există ideea bine înrădăcinată potrivit căreia consumul de alcool ar atenua efectele fiziologice sau emoţionale negative pe care stresul le are asupra organismului“, a precizat Emma Childs, cercetător în cadrul Universităţii din Chicago. „Numai că nu este aşa. De fapt, de cele mai multe ori, stresul sporeşte consumul de băuturi alcoolice prin faptul că alterează efectele alcoolului. De exemplu, dacă stresul reduce efectele de ebrietate ale alcoolului, oamenii au tendinţa de a bea mai mult tocmai pentru a ajunge la efectul de liniştire pe care cred că îl pot obţine“, a explicat cercetătoarea. Ea a precizat că reacţiile pe care organismul le are în situaţiile de stres presupun consecinţe fiziologice şi emoţionale separate, care se instalează în momente diferite după apariţia cauzei stresului. „De exemplu, câteva dintre consecinţele consumului de alcool sunt pulsul accelerat şi hipertensiunea arterială, eliberarea de cortizol şi senzaţia crescândă de tensiune şi sentimentele negative. Ei bine, toate aceste efecte ajung la apogeu şi se disipează în ritmuri diferite, deci la momente diferite. Cu alte cuvinte, ele nu apar toate deodată şi nici nu dispar în acelaşi timp“, a mai spus Childs. „Prin urmare, creşterea cantităţii de alcool consumat poate avea efecte diferite de la persoană la persoană, în funcţie de intervalul care trece de la declanşarea stării de stres până la momentul consumului de alcool. Se poate spune, deci, că alcoolul nu atenuează stresul, ci mai degrabă îl alimentează, existând deci o relaţie de interdependenţă. De aceea, nu este recomandat să apelăm la alcool atunci când încercăm să ne liniştim, ci trebuie să găsim alte