Noaptea Albă a Galeriilor.
O multitudine de spaţii de artă
Noaptea Albă a Galeriilor a fost în acest an la a cincea ediţie şi s-a desfăşurat într-un număr foarte mare de spaţii de artă, pe 10 iunie. Ce mi se pare important de remarcat este modul în care acest eveniment a crescut şi s-a extins din 2007 şi până acum. Dacă la prima ediţie participau la NAG 12 galerii, în anul următor 14, apoi Noaptea Albă a cuprins 28 de spaţii, iar în 2010 40, anul acesta s-au implicat în proiect 54 de platforme din Bucureşti. Capitalei i s-a alăturat pentru prima oară şi Clujul, cu 12 spaţii de artă, dintre care 7 plasate în interiorul Fabricii de Pensule. Făcând o paranteză, Fabrica de Pensule din Cluj este unul dintre cele mai interesante şi spectaculoase locuri de creaţie şi difuzare a artei contemporane, proiect generat în 2009, de către artişti, curatori, producători şi manageri culturali locali, o clădire pe o suprafaţă de 2.000 mp, cu 29 de spaţii de artă (studiouri de artişti, galerii, organizaţii culturale, săli de spectacol pentru teatru şi dans contemporan).
Dacă priveşti lista instituţiilor implicate anul acesta în Noaptea Galeriilor, vei vedea nu doar multe nume de artişti cunoscuţi sau mai puţin cunoscuţi şi proiecte curatoriale mai mari sau mai mici, dar şi spaţii de artă mai cunoscute sau mai puţin cunoscute. Se regăsesc galerii consacrate precum Anaid, H´art, Galeria Posibilă, platforme precum Centrul de Introspecţie Vizuală, Pavilion Unicredit sau The Ark, galerii mai recente precum 418 Gallery, Recycle Nest şi spaţiile vechi de artă contemporană, cele aparţinând Uniunii Artiştilor Plastici: Simeza, Căminul Artei, Orizont. Dar fenomenul Nopţii Galeriilor înseamnă şi deschiderea unor locuri temporare de artă, cu evenimente doar de o noapte, cum e cazul unităţii structurale de conjunctură Cap Naiv, spaţii care se bucură de celebritatea un
