Bugetele pentru achiziţia unei locuinţe au scăzut de la minimum 80.000 de euro, înainte de criză, la 50.000 -60.000 de euro, în prezent. Sursa: Foto: Shutterstock
Românul care vrea să scape de chirie şi să devină proprietar are ceva mai puţini bani decât în 2008, pândeşte ofertele la apartamentele construite înainte de 1990 şi colindă filialele băncilor pentru a-şi depune dosarul pentru programul "Prima casă".
Veniturile românilor au fost puternic afectate de cei doi ani de criză economică. Cei care se încumetau, în 2008, să-şi ia un credit pentru o locuinţă aveau un venit medie de familie de 1.000-1.300 de euro. Acum, persoanele care doresc să devină proprietari abia dacă au un venit de 700-1.000 de euro, potrivit datelor furnizate de Coldwell Banker Affiliates of Romania.
Cătălin Scripcaru, preşedintele reţelei Century 21 România şi managing partner al companiei de dezvoltare imobiliară Advanced Development, consideră că, în acest moment, pe piaţa imobiliară se pot deosebi două tipuri de cumpărători: cei care sunt mânaţi de o motivaţie socială, fie au copii, fie s-au săturat să stea cu chirie, şi care apelează la programul "Prima casă", şi cei care au vrut să cumpere şi înainte, au avut bani, dar au fost speriaţi de preţurile prea mari.
Potrivit acestuia, cei mai mulţi cumpărători se orientează spre locuinţe în valoare de 60.000 - 80.000 de euro, cu două sau trei camere.
Profilul celui care încearcă să se încadreze în programul guvernamental "Prima casă" este conturat de Adrian Niculescu, proprietarul biroului RE/MAX Premium din Bucureşti: "cuplu căsătorit 28 - 35 ani, salariaţi, eventual cu un copil".
Potrivit Coldwell Banker, în urmă cu trei ani de zile, 40% dintre tranzacţii se realizau cu banii jos. Acum, şi datorită programului "Prima casă", 90% dintre tranzacţii se realizează prin credit.
Clienţii fug de locuinţele noi @N
