Din nou, despre „revoluţionari" şi privilegiile lor.

E un subiect care arde mai tare decât arşiţa verii. Bravura purtătorilor de certificat binefăcător este eclipsată de umilinţa la care sunt supuşi, de 21 de ani, milioanele de români care plătesc - unicat în lume! - un serviciu al vitejiei de sâmbătă până marţi.

„Revoluţionarii" cu certificat se bat cu pumnu-n piept că au luptat pentru libertate şi democraţie. Dar acum se comportă exact pe dos: contestă violent libertatea celorlalţi de a se exprima în legătură cu Revoluţia şi, mai mult, nu recunosc principiul democratic al supremaţiei majorităţii.

În prezent, o majoritate covârşitoare a populaţiei se pronunţă împotriva drepturilor de care beneficiază „revoluţionarii", considerându-le exagerate sau chiar abuzive. Acestei majorităţi tăcute şi civilizate i se opune o minoritate interesată şi agresivă, care e convinsă că, la nevoie, „mai face o revoluţie". Milioane de oameni trebuie să ia aminte: dacă umblă la privilegiile „revoluţionarilor", nu va mai rămâne piatră pe piatră în Ţara Românească! Metoda şi tonul imperativ nu au nimic din idealismul lui decembrie '89, ci aduc a taxă de protecţie: ori ne plătiţi, ori o să vedeţi voi! Regret că trebuie să le spun distinşilor „revoluţionari de profesie": cu asemenea manifestări pot ajunge doar la puşcărie sau la balamuc.

Va fi un test important şi pentru partidele politice. Cum se vor poziţiona ele? Vor avea inconştienţa de a se pronunţa pentru menţinerea privilegiilor unei minorităţi în defavoarea majorităţii?

Pentru Guvern ar fi prima măsură de „tăiere", de la intrarea în criză, care nu ar aduce pierderi electorale, ba dimpotrivă. Dincolo de voturi şi procente, ar creşte încrederea în Guvern, în responsabilitatea sa. Milioane de oameni ar aprecia faptul că, după 21 de ani, vine un prim-ministru şi face ordine în această problemă revoltăt