Cand domnul Ionescu a cumparat acum 4 ani o sticla de ulei, a dat pe ea putin peste 4 lei. Un an mai tarziu, pretul uleiului aproape ca se dublase. La fel a patit si cu zaharul si cu alte alimente de baza, dar n-a stat sa se intrebe ce naibii se intampla de cresc in asa hal preturile. Dupa varful atins in anii `70, preturile produselor alimentare ajunsesera la un minim prin anul 2000. Guvernele si investitorii privati nu au considerat necesar sa investeasca in productia alimentara. La ce bun sa bagi bani pe o piata in scadere? Din 2006 insa asistam la cresteri consistente ale preturilor, iar prognozele arata ca acestea vor ramane ridicate cel putin pana la sfarsitul deceniul urmator. Politicienii si economistii explica - fiecare in registru propriu - de ce creste pretul alimentelor. Economistii aduc in discutie cifre, in vreme ce politicienii pun accentul pe miza emotionala.

Din 2005 pana prin mai 2008, preturile internationale ale principalelor cereale s-au dublat, iar in cazul orezului aceasta dublare s-a petrecut in numai cateva luni. Printre cauzele invocate vom gasi cresterea preturilor la energie, deprecierea dolarului american, ratele scazute ale dobanzilor, precum si operatiunile speculative. Toate acestea au insa la baza fie decizii politice, fie anticipari negative fie pur si simplu vremea preturi1 Foto: Hotnews proasta. Daca am lua numai agricultura, unde preturile la energie au o pondere semnificativa in costul de productie, vom vedea ca ceea ce a provocat scumpirea cerealelor este cresterea pretului la energie.

E drept, nu toate cerealele s-au scumpit la fel. Porumbul a resimtit-o cel mai puternic, urmata de floarea soarelui. Interesant este ca ordinul de marime cu care a crescut cererea de biocombustibil in timpul crizei din 1972-1974 este comparabil cu cel de acum. In ceea ce priveste orezul, asistam la o puternica componenta sp